Cum reciclam?

O treime dintre orăşenii din ţară au în gospodărie electrocasnice nefuncţionale, mai ales televizoare şi frigidere vechi, dar nu renunţă la ele fie pentru că nu ştiu cum să facă asta, fie pentru că speră să le repare, arată un studiu realizat de Daedalus Millward Brown la comanda ECOTIC şi Recolamp. Totuşi, chiar şi când renunţă la un aparat, doar o zecime dintre orăşeni îl duc la reciclat, iar peste o treime îl dau altei persoane care continuă să-l folosească. Românilor la pasă foarte puţin de efectele nocive pe care păstrarea unor aparate vechi le are asupra mediului şi foarte puţini ştiu unde sunt punctele de colectarea deşeurilor. Studiul a fost realizat între 12 şi 16 septembrie în rândul a 800 de orăşeni cu vârste cuprinse între 25 şi 55 de ani. Obiectivul a fost aflarea atitudinii acestora faţă de electronice şi electrocasnice, dar şi cunoştinţele despre modul în care acestea pot fi reciclate.
Aşa cum era de aşteptat, în peste 90% dintre case se găsesc frigidere, televizoare, aspiratoare şi maşini de spălat, desktop-urile şi cuptoarele sunt nelipsite din peste două treimi din gospodării, imprimantele se găsesc în peste jumătate dintre locuinţe, iar aerul condiţionat în numai o cincime. Cei 800 de respondenţi au fost întrebaţi când şi-au cumpărat electronicele şi electrocasnicele, iar din răspunsuri a rezultat că în medie au trecut patru ani de la achiziţionarea televizorului, a frigiderului, a aspiratorului şi a maşinii de spălat. Şi la desktop media a fost de patru ani, în timp ce la cuptorul cu microunde media a fost de 3,6 ani, la laptop 2,6 ani, iar la becurile economice, de 2,3 ani. În orice caz, peste 40% din cei întrebaţi au spus că nu şi-au cumpărat nici un aparat electronic sau electrocasnic în ultimele 12 luni şi o zecime au spus că au beneficiat de reducere la cumpărarea unui aparat nou fiindcă l-au predat pe cel vechi. O treime dintre cei întrebaţi au spus că au în casă electrocasnice nefuncţionale, marea majoritate a acestora fiind televizoare vechi şi în procente mai mici frigidere, aspiratoare şi fiare de călcat.
Întrebaţi fiind de ce ţin în casă aparate nefuncţionale, cei mai mulţi au spus că intenţionează să le repare, alţii au spus că nu ştiu cum să procedeze cu aceste aparate, în timp ce un procent semnificativ au spus că nu au avut timp să se ocupe de acele aparate. Dacă ar fi să renunţe la aparatele nefuncţionale, cei mai mulţi au spus că ar face-o pentru protecţia mediului, însă au venit şi cu motive mai pragmatice, precum dorinţa de a elibera spaţiul din casă sau faptul că pot beneficia de reduceri la achiziţionarea  unui produs nou. Valentin Negoiţă, şeful ECOTIC, a atras atenţia asupra faptului că publicul nu este conştient de pericolele ce derivă din păstrarea în locuinţe a unor aparate nefuncţionale. El a dat ca exemplu tuburile catodice din televizoarele vechi ce pot lăsa 30 de ani substanţe poluante în sol, dar şi freonul din frigiderele vechi care atacă stratul de ozon. „O baterie aruncată unde nu trebuie poate polua 4.000 de litri de apă“, spune el. Pe scurt, marea majoritate a populaţiei nu se preocupă de reciclare, nu colectează selectiv şi nu ştie unde se găsesc punctele de colectare deşeuri, lucru destul de logic ţinând cont că aceste puncte sunt foarte puţine din cauză că autorităţile nu s-au preocupat de acest lucru. ECOTIC şi Recolamp propun implicarea pe larg a şcolilor în programele de colectare a DEE-urilor şi deschiderea unor puncte de colectare lângă acestea deoarece o astfel de măsură ar avea un impact uriaş dat fiind că în ţară sunt 14.000 de şcoli la care sunt înscrişi trei milioane de elevi.
Peste 30% dintre romanii din mediul urban detin in gospodarii echipamente electrice si electronice defecte (DEEE) si aproximativ 25% au becuri nefunctionale, arata un studiu de piata. Vezi motivele pentru care pastram aparate electrocasnice vechi si pericolul pe care acestea il constituie.
Spre exemplu, un televizor nereciclat va emite 44 kilograme de dioxid de carbon. Situatia devine si mai grava in cazul televizoarelor cu tub, pe care romanii inca le mai folosesc sau le cumpara, desi ar trebui retrase de pe piata. Insa, in anii urmatori, cand se va “incetateni” tehnologia HD, cei care vor dori sa vada programe TV vor fi obligati sa isi achizitioneze televizoare performante.

Frigiderul este prezent in proportie de 98,8% in casele romanilor din mediul urban. Frigiderele vechi consuma o cantitate enorma de curent electric, insa unii romani inca le mai pastreaza de zeci de ani, pentru ca nu isi permit cumpararea unuia nou. Aruncate sau depozitate iresponsabil, acestea subtiaza in timp stratul de ozon.    

Telefonul mobil, obiectul de cult al romanilor, este schimbat foarte des. Anul acesta au fost vandute 7 milioane de unitati. Cu toate acestea, nu avem constiinta pericolului telefoanelor vechi pe care inca le pastram, dar nu le mai folosim: emiterea unor metale grele foarte  toxice in atmosfera.  

Abia acum 3 ani s-a trecut la reducerea cantitatii de mercuri din becuri. Asadar, becurile mai vechi de 3 ani contin o cantitate de mercur de 10 ori mai mare decat in prezent.  

O singura baterie, aruncata unde nu trebuie, va otravi 4.000 litri de apa.  

Cu cat echipamentele electrice si electronice sunt mai noi, cu atat ele sunt mai putin nocive pentru mediul inconjurator.

Cine e responsabil pentru crearea centrelor de colectare selectiva?  

Autoritatile locale sunt singurele responsabile pentru crearea unor centre de colectare selective, sustin reprezentanti ai organizatiilor de mediu.  Potrivit lor, acestea au 3 variante de a “misca” lucrurile in aceasta privinta:  

1.      Crearea unor puncte de colectare municipale sau stradale, care vor avea efect doar pe termen lung, din cauza problemelor pe care le presupune o comunicare centralizata, in masa.

2.      Colectarea separata la domiciliu, care poate inghiti mult timp si multe resurse, probabil in zadar, daca luam in considerare tendinta de “necolaborare” a romanilor si aversiunea acestora fata de situatiile spontane de genul a pune in fata faptului implinit.

3.      Cea mai sigura varianta, care ar avea rezultate imediate, o constituie impartirea responsabilitatii. Astfel, primariile ar putea transfera aceasta “grija” institutiilor din subordine: scoli, spitale etc. In Romania sunt inregistrate 14.000 de unitati preuniversitare (exceptand gradinitele). Elevii, impreuna cu familiile lor si cadrele didactice, insumeaza jumatate din populatia Romaniei. Scolile ar actiona ca niste magneti, daca ar gazdui astfel de centre de colectare.

Vrem sau nu, se pare ca in sase luni vom fi obligati sa respectam noua directiva a Comisiei Europene, potrivit careia criteriul economic este acelasi cu cel ecologic. Produsele uzate nu vor mai putea parasi Europa. Mai mult, vor fi obligatoriu reciclate, “spre binele economiei europene”.

Subiectul arde pe masa autoritatilor locale, pentru ca stiu ca vor fi amenzi uriase, a precizat Valentin Negoita.

Oare ce vor face primariile cand vor fi nevoite sa diminueze cu 15% cantitatea deseurilor depuse in groapa de gunoi, asa cum ne va obliga Uniunea Europeana?

Studiul pe dotarea casnica a fost realizat pe 800 de respondenti de catre compania de cercetare de piata Daedalus Millward Brown. Potrivit acestuia, romanii pastreaza in locuinte DEEE-urile cu intentia de a le repara (25%), pentru ca nu stiu ce ar putea face cu acestea dupa scoaterea din uz (25%), pentru ca nu au avut timp sa se ocupe de ele (21%) sau din cauza ca nu exista facilitati de debarasare in zona in care locuiesc (11%).

In privinta motivelor pentru care persoanele din mediul urban s-ar debarasa de aceste DEEE-uri, acestea sunt "la nivel declarativ" protectia mediului (27%), eliberarea de spatiu in gospodarie (21%), existenta unor puncte de colectare in proximitate (14%) sau reduceri de pret la achizitionarea unor produse noi (13%).

Totodata, peste 65% din romanii din mediul urban nu stiu despre existenta unui punct de colectare selectiva a DEEE-urilor, in timp ce majoritatea cetatenilor (53%) considera ca responsabilitatile realizarii infrastructurii revin autoritatilor publice locale direct sau cu ajutorul firmelor de salubritate.

Un sfert din populatie considera ca firmele specializate ar trebui sa contribuie la dezvoltarea infrastructurii de colectare selectiva a DEEE-urilor si 20% din cei chestionati cred ca aceasta sarcina revine companiilor.

Din punct de vedere al dotarilor, conform rezultatelor inregistrate, majoritatea gospodariilor din mediul urban sunt dotate cu aparate electrice si electronice, precum frigider (98,8%), masina de spalat (96,8%), televizor (98.8%), aspirator (93%), computer sau laptop (77%) sau becuri economice (70%).


Cat de des crezi ca ar trebui sa-ti schimbi electrocasnicele?

Frigiderul primit de la parinti, cumparat prin 1980, nu mai face fata necesitatilor, ba chiar consuma multa electricitate, ceea ce nu mai e deloc in avantajul portofelului tau…

Ai chemat pana acum frigotehnistul de nenumarate ori sa il tot carpeasca si deja te-a costat cat inca un frigider nou. Si mai scapa si freon, despre care sti bine ca e un gaz toxic. Prajitorul de paine s-a ars de acum un an si te gandesti serios sa-l arunci. Ai mai vrea sa schimbi si aspiratorul, ca nu mai trage ca odinioara si parca nici cu fierul de calcat nu te mai multumesti. De fapt, daca te gandesti mai bine, ai prea multe vechituri in casa, dar te limiteaza bugetul. Asa ca trebuie sa le prioritizezi, sa vezi cam cat te costa sa tot repari aparatura veche si cum te afecteaza la buget.

Ce faci cu aparatura veche?

Daca deja ai luat decizia ce vrei sa pastrezi si ce vrei sa arunci, ar fi bine sa sti ca aceste aparate nu trebuie aruncate la ghena, impreuna cu gunoiul menajer. In primul rand, poate ca nu ai aflat inca, dar a arunca aceste deseuri la ghena este ilegal!

Aceste aparate, odata stricate sau invechite, se numesc deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE) si se colecteaza separat. Prin colectarea selectiva, sunt eliminate riscurile ca anumite componente toxice - precum metale grele sau gaze periculoase - din aceste echipamente sa ajunga in aer, sol sau apa si sa polueze mediul. Totodata, prin reciclarea corecta, se pot obtine materii prime secundare, protejand astfel resursele naturale. Tinta de colectare a acestui tip de deseuri, impusa de Uniunea Europeana statelor membre, este de 4 kg/cap de locuitor in fiecare an, iar Romania are o rata de colectare de numai 1,0-1,5 kilograme/ locuitor in ultimii ani, unul dintre motive fiind faptul ca aparatura mica, bateriile sau becurile ajung la gropile de gunoi, impreuna cu deseurile menajere.

Ar fi bine sa mai sti ca prin inlocuirea echipamentelor vechi cu unele noi, cu eficienta energetica ridicata, contribuim activ la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, dintre care cel mai cunoscut este CO2. Mai important insa, pentru bugetul gospodariei, este faptul ca reducem simtitor costul facturii de energie. Doar inlocuind un frigider vechi cu unul de clasa A++ economisim circa 40 de euro/an la plata curentului electric. Daca adaugam si masina de spalat, becurile cu incandescenta, alte aparate din gospodarie, ajungem la o suma deloc de neglijat. Stiai ca cele mai performante frigidere de astazi consuma doar 25% din energia necesara functionarii unui frigider produs in 1990? Sau ca masinile noi de spalat rufe consuma astazi cu 44% mai putina energie si 62% mai putina apa comparativ cu cele produse in 1985?


Nu uita! Locul deseurilor nu este in casa. Trimite-le la plimbare!